Steel Boys

Grupul Steel Boys a luat fiinta pe 11 martie 2006. De atunci au trecut 8 ani de existenta, 8 ani de realizari, pasiune, perseverenta... [DETALII]

Galati

Inceputurile orasului Galati sunt greu de deslusit din cauza lipsei de surse documentare. Cercetarile întreprinse pâna acum... [DETALII]

31
Dec 11

Cuvintele cred că sunt de prisos atunci când încerci să îl descrii ca fotbalist pe Gabriel Paraschiv.

Fotbalist "de-o seamă" cu grupul Steel Boys (a sosit la Galaţi în 2006, tot atunci a luat fiinţă şi grupul nostru), a contribuit decisiv la ascensiunea progresivă a Oţelului (de la lupta pentru evitarea retrogradării, la Cupa Uefa Intertoto şi până la câştigarea Campionatului, a Supercupei şi participarea în Liga Campionilor), de-a lungul celor 5 ani petrecuţi la malul Dunării, şi a câştigat respectul suporterilor prin devotamentul, atitudinea şi prin spiritul de luptător de care a dat dovadă atât pe teren cât şi în afara lui.

Prin evoluţiile sale a intrat definitiv în Galeria celor mai adoraţi fotbalişti ai Oţelului, alături de regretatul Nae Burcea, Viorel Tănase, Ion Viorel, Cătălin Tofan, Vali Ştefan.

În semn de respect pentru acest mare fotbalist, Steel Boys a hotărât că Gabriel Paraschiv să devină membru onorific al grupului. Cu această ocazie jucătorului i-a fost înmânată o plachetă şi o eşarfă, ambele purtând însemnele STEEL BOYS.

23
Jan 11
Anghel Saligny (1854 - 1925)
A fost un remarcabil inginer constructor, premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, realizator de multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a constructiilor industriale, pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a docurilor, precum şi a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială.
A proiectat liniile ferate Adjud - Târgu Ocna, realizând primele poduri combinate - şosea şi cale ferată din ţara noastră (1881 - 1882). A proiectat şi construit numeroase poduri metalice, înlocuindu-le pe cele necorespunzătoare, executate de firme străine, aşa cum ar fi podul peste Siret, la Cosmeşti, de 430 m lungime (1888). Sprijinindu-se pe invenţii proprii, construieşte, pentru prima oară în lume, silozuri din beton armat la Brăila şi Galaţi. Între 1884 - 1889 a lucrat la construcţia docurilor şi antrepozitelor de la Galaţi şi Brăila, dând soluţii total originale, printre care: construcţia fundaţiilor pe straturi de fascine şi piloţi pentru cheiuri, a bazinelor de legătură cu Dunărea pentru silozuri şi folosirea, pentru prima oară în lume, a betonului armat în construcţia silozurilor. Pe baza unor invenţii proprii, Anghel Saligny a construit, în premiera mondială, silozurile din beton armat, de la Brăila (1888) şi Galaţi (1889), la numai două decenii după ce francezul Joseph Monier (1823 - 1906) obţinuse, în 1867, primul brevet pentru elemente de construcţii (grinzi, plăci, stâlpi) din beton armat, acest material puţin studiat în acele timpuri. Silozurile proiectate şi executate, sub directa îndrumare a lui Anghel Saligny, puteau cuprinde peste 25.000 tone cereale (aveau 30 m x 120 m la bază şi peste 18 m înălţime). Pereţii celulelor hexagonale ale silozurilor au fost realizaţi, tot în premieră mondială, din piese fabricate la sol, sub formă de plăci. Prefabricarea plăcilor la sol, colţurile de rigidizare şi de joncţiune, sudura barelor metalice şi mecanizarea la montaj constituie alte priorităţi pe plan mondial. În perioada 1884 - 1901, ca şef al Serviciului docuri, şi din 1877, ca Şef al Serviciului lucrărilor noi din Direcţia Generală a Căilor Ferate Române, soluţionează problema înlocuirii podurilor de lemn cu poduri metalice, cu console fară culee, pe linia ferată Filiaşi - Târgu Jiu (1886).
Lucrarea sa cea mai importantă este proiectarea în 1888 şi construcţia între 1890 - 1895 a podului peste Dunăre de la Cernavoda, care era, la acea vreme, cel mai lung din Europa şi printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume. Proiectul elaborat de Saligny aducea două mari inovaţii în construcţia de poduri: sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului şi folosirea oţelului moale în locul fierului pudlat ca material de construcţie pentru tabliere de poduri. Între anii 1889 şi 1909 a condus lucrările de amenajare ale portului Constanţa, introducând pentru prima oară în România piloţii şi radierele din beton armat în construcţiile portuare şi proiectând silozurile de cereale şi staţia de petrol. Printre celelalte lucrări ale sale se numără linia de cale ferată Târgu Jiu - Filiaşi, tunelul de cale ferată din Valea Mostiştei, portul Ramadan (Giurgiu), etc.
A fost membru fondator al Societăţii Politehnice din Bucureşti şi preşedinte al acesteia în perioadele 1895 - 1897 şi 1910 - 1911, profesor la Şcoala naţională de poduri şi şosele, ministru al Lucrărilor Publice, membru corespondent (din anul 1892), membru titular (din anul 1897) şi preşedintele Academiei Române (1907 - 1910).
14
Nov 11

 

Aproximativ 60 de suporteri au facut deplasarea la Focsani, la amicalul disputat de Otelul impotriva celor de la Ceahlaul Piatra Neamt.
Pauza meciului, atunci cand un suporter a fost lovit fara

Read more: Brutele din nou la datorie

Vaslui-Otelul 2014

Otelul Galati

Statistici site

Visitors
3
Articles
97
Web Links
9
Articles View Hits
316876